Sa presupunem ca in lista de prieteni de Facebook, sau printre cunoscutii cu care discutati pe Facebook aveti o persoana care zilele trecute si-a ucis copilul de 3 luni si mama intr-un accident de masina.
Spun si-a ucis, pentru ca individa in cauza a depasit aparent un camion pe pod, pe linie dubla continua si orice zevzec cu permis de conducere stie din scoala de soferi ca pe pod nu depasesti nici macar o bicicleta, daramite un camion.
Dilema morala, legata de situatia asta tine de faptul ca in era digitala se obisnuieste ca transmiterea de condoleante si alte urari sa se faca pe social media acolo unde nu se poate face in persoana sau la telefon sau acolo unde nu se vrea altfel.
Astfel, o prietena de-a individei de care vorbesc s-a trezit sa-i transmita ieri condoleante pentru moartea copilului si a mamei pe care prin imprudenta ei i-a ucis.
Din cei 512 prieteni pe care individa ii are doar unul s-a trezit sa-i transmita condoleante ‘public’ folosind Facebook, in timp ce restul n-au facut nimic, ori acest lucru ma face sa ma intreb daca e corect din punct de vedere moral sa simpatizezi cu ucigasul sau daca e incorect sa-i transmiti condoleante public tocmai persoanei vinovate de producerea unei astfel de nenorociri?
Agresivitatea asta prosteasca la volan e rezultatul mandriei bolnave de care dau dovada majoritatea romanilor. In ziua de azi, in tara fiecare pustan ce a dat de ceva banuti, sau care are parinti darnici isi cumpara o coaja de masina de pe afara si apoi alearga cu ea pe strazile si soselele Romaniei de parca ar avea cel mai tare Ferarri, omitand ca in bord kilometrajul masinii respective are inregistrate valori din 6 cifre, uneori ireale pentru ca i-au fost dat inapoi ceasul. Ori fiabilitatea si ‘calitatea’ masinii scade cu fiecare kilometru in plus parcurs, iar dexteritatea soferului nu e nici pe departe cea a unui pilot de raliu.
Si daca persoana respectiva-si ucide membrii familiei din cauza madriei prostesti, oare merita simpatia ta?