Suntem sclavii pseudostiintei

Apropo de sclavi, hai sa va spun o poveste din lumea lui gluten free.

In urma cu vreo 3 ani cativa vecini s-au hotarat sa organizeze un gratar in curtea interioara cu scopul de a ne cunoaste intre noi mai bine si a socializa ceva mai mult decat o facem in trecere pe casa scarii sau in parcarea subterana.

In ziua si la ora stabilita ne-am adunat cu totii in curtea interioara si am incins gratarele in timp ce aia mici se alergau prin gradina voiosi nevoie mare ca s-au intalnit.

O vecina care mai e si sefa de scara pe la noi a iesit la un momentdat cu o oala de vreo 15 litri plina cu gin tonic si cu o tavita de brownies invitandu-ne sa ne servim fiecare. Spre surprinderea mea nu s-a prea inghesuit lumea la brownies, nici macar aia mici. Mai tarziu aveam sa inteleg faptul ca nu s-au inghesuit pana nu si-a adus aminte vecina sa anunte ca brownies sunt fara gluten lucru ce a insemnat ca cei mici primesc "dezlegare" din partea mamelor la brownies.

Astfel, dupa ce au stat neatinse vreme buna, toate browniesurile s-au epuizat in cateva minute dupa ce lumea a aflat ca sunt fara gluten si pe mine cel putin treaba asta m-a frapat fiindca experienta respectiva mi-a dat de inteles faptul ca ma aflam inconjurat de oameni bolnavi. In fond, orice handicap fizic sau psihic, orice intoleranta te transforma intr-un om bolnav care nu-si poate trai viata normal si fara sa faca compromisuri.

Pana la momentul respectiv am ignorat faptul ca aproape fiecare produs din supermarket are echivalent fara gluten sau ca foarte multe din produsele pe care le consum sunt ceva mai scumpe decat altele doar pentru ca eticheta se mentioneaza ca sunt fara gluten. De altfel am ignorat chiar si faptul ca o sumedenie de restaurante din insula ofera posibilitatea de a alege meniuri fara gluten. Pana la momentul respectiv desigur, cand am inteles ca exista o adevarata cultura si-o adevarata industrie pe tema asta.

Insa ce m-a frapat cel mai mult a fost faptul ca parintii si-au educat copiii sa tina post de la alimentele ce contin gluten, indiferent cat de apetisante si gustoase arata acestea.

N-am stiut de unde vine povestea cu glutenul, nici nu m-a interesat prea mult subiectul asa ca am omis sa ma documentez fiindca stiam un lucru clar si anume ca eu n-am nicio intoleranta, iar copilul meu n-o sa fie privat de nimic atat timp cat n-o sa existe un motiv medical intemeiat pentru acest lucru.

Si totusi tangential am aflat ca oamenii respectivi traiesc intr-o minciuna si-si cresc copiii in aceeasi minciuna propagata de pseudostiinta.

De ce spun asta? Ei bine de curand am aflat ca in 2015 (adica fix anul in care se intamplase povestea de mai sus) aceiasi oameni de stiinta care au sustinut teoria intolerantei la gluten au reusit sa infirme teoria asta in urma unor teste clinice realizate pe pacientii declarati ca fiind intoleranti la gluten.

Stiintific si medical vorbind intoleranta la gluten nu exista decat eventual ca o afectiune psihica ce de multe ori se poate intersecta cu paranoia, iar veganismul, mancatul eco si bio si alte aberatii similare sunt in definitiv aspecte ce tin de medicina prin prisma psihiatriei.

Revenind la articolul in cauza, care citeaza si o serie de statistici realizate in SUA, aparent 18% din populatia adulta cumpara in mod exclusiv produse fara gluten, in timp ce doar 1% din populatie sufera de vreo afectiune celiaca pe care multi pacienti o asociaza cu glutenul fara a-si face analize sau controale medicale amanuntite in acest sens ci doar bazandu-se pe ceea ce spune doctorul Google.

Acelasi articol mentioneaza faptul ca aproximativ 30% din populatia SUA intentioneaza sa consume produse fara gluten si ca industria in domeniu presupunea un volum valoric de 15 miliarde de dolari pentru anul 2016.

Va las pe voi sa trageti concluzii pe subiect pentru ca eu intentionez sa trag doar una singura si anume aceea ca milioane de oameni traiesc in minciuna datorita pseudostiintei, iar mici furtuni intr-un pahar cu apa de genul celor provocate de falsi profeti precum Olivia Steer palesc in fata realitatii crunte.

In definitiv e ca si in cazul religiei si al politicii. Oamenii au nevoie de un dusman in care sa creada ca sa poata sa fie manipulati in momentul in care trebuie sa ia decizii. Si manipularile astea au in definitiv un singur scop si anume controlarea felului si a directiei in care oamenii isi cheltuiesc resursele.

Suntem sclavii pseudostiintei

 

Lasă un răspuns