Săraci cu bani și pretenții (IV)

DSC8088

Hai că acum m-ați motivat să mai scriu pe subiect și exemple sunt căcălău.

În urmă cu vreo câțiva ani când eram client fidel al Alcampo (Auchan în Spania) obișnuiam să cumpăr 5-10 beri diferite de prin diverse țări și să le încerc.

Nu sunt mare amator de bere, dar eram curios.

Preferam să le beau acasă decât la birt și preferam să încerc o bere nouă în loc să beau te miri ce poșircă de două ori mai scumpă pe undeva prin sat.

Nu sunt nici expert în bere.

Mă ghidez după gust și cam atât.

Berea spaniolă, aproape orice marcă, îmi place pentru simplul fapt că nu e așa acidă și nici așa amară ca aia românească, dar nu sunt expert.

Poate să fie o bere de 2 euro sau de 50 de cenți, atât timp cât e bună la gust nu mă plâng.

Mno’ cum cumpăram eu diverse beri mai scăpam pe Facebook și Instagram câte o poză cu vreuna dintre ele.

Nu ca să mă laud pentru că nu erau beri scumpe oricum ci ca să mai public și eu altceva decât pisici lenevind și plaje goale.

La un moment dat am postat o poză cu o bere locală, Mahou.

Berea asta se face în Menorca.

Mă rog, de acolo a pornit fabrica.

Berea asta e printre cele mai ieftine din Spania și e acceptabilă.

Adică o poți bea fiindcă nu aduce a poșircă.

Un prieten de pe Facebook care a venit de câteva ori în Spania a dat like și a comentat la postarea de pe Facebook spunând că abia așteaptă să revină ca să bea din nou berea respectivă.

Un prieten al lui care probabil era ceva stalker fiindcă văzuse ce a comentat ăsta s-a băgat repde în discuție și l-a întrebat cum poate să spună așa ceva fiindcă Mahou e bere de căcat.

Deși teoretic oferta de orice pe lumea asta e atât de variată fiindcă există gusturi și afinități diferite.

Dincolo de bugete și aroganțe de doi lei.

Un oarecare miliardar, acum mort, purta aceiași blugi jerpeliți și același sfetăr negru și iarna și vara.

Nu pentru că nu-și permitea o fabrică de blugi și sferăre ci fiindcă efectiv hainele nu erau o prioritate pentru el și reprezentau o utilitate nu un status quo cum reprezintă pentru săracii cu bani.

Apropo de treaba asta, acum câteva luni am fost cu cineva din familie la un prieten de-al meu să povestim o chestie la un pahar de whiskey și prietenul ăsta întâmplător e milionar, dar ca milionar purta o bluză ruptă în cot, iar însoțitorul meu era relativ șocat că ăsta, milionarul umbla cu bluza ruptă în cot, la el acasă.

Aparent la români e deja blasfemie treaba asta.

Și uite așa s-a început o polemică fără formă și fără fond între unul care aprecia calitatea la o bere ieftină și altul căruia aroganța nu-i permitea nici măcar să ia în considerare faptul că ceva ieftin poate să fie și bun.