Acum vreo două săptămâni m-am oprit să bag benzină în șaretă ca să pot să mai umblu vreo săptămână cu ea și m-am dus înăuntru la ghișeu să plătesc.
De regulă plăteam la pompă, dar de când cu COVID-ul ăsta nu mai prea vor ăștia cash și nici eu nu mai prea umblu cu bani cash la mine fiindcă aproape oriunde am vrut să plătesc cash m-au privit cu trei perechi de ochelari ca să se asigure că nu sunt cumva așa mai dezaxat.
Mă rog, statul știe că fără cash are mai mult control asupra banilor și implicit asupra populației așa că propaganda aia de la început de pandemie cu banii care contaminează a funcționat și-a creat efectul ăla de psihoză generalizată.
Dar divaghez.
Revenind la benzinărie, majoritatea buticurilor ăstora de benzinări de pe aici sunt înghesuite în vreo 3-4 metri pătrați și vând o grămadă de mizerii la suprapreț.
Pe vremuri găseai în buticurile de benzinărie numai chestii relaționate cu mașinile gen becuri, uleiuri, ștergătoare etc.
Acum e mare minune dacă găsești treburile astea de mașini pe un raft într-un colț fiindcă întreg buticul e plin de dulciuri, ciocolăți, frigidere cu beuturi și multe alte chestii de supermaket ce se vând și cu adaos de 500%.
Dincolo de asta, mă și mir că le permit ăștia să funcționeze pentru că la cum sunt de înghesuite buticurile astea e practic imposibil să respecte normele alea de distanțiere fizică impuse de COVID.
Dar din nou, asta-i altă poveste.
În fața ghișeului ăștia au de regulă promoții la te miri ce produse, adică ălea care stau prea mult pe raft și pe care ți le vând cu 498% adaos…
Scoțian din fire le ignor de fiecare dată pentru că știu că oricum fac profit baban de pe fiecare litru de benzină pe care-l bag și oricum dacă trec strada pot să cumpăr aceleași produse la un preț relativ decent.
Asta nu mă oprește să nu analizez ofertele respective cât timp stau să-mi facă operatorul plinul ca să pot să plătesc.
Și analizând ofertele ăstora ma văzut că aveau acolo pe tejghea un coș cu două pungi de orez, una de făină și un bidon de ulei, iar pe el scriseseră ceva cu solidaritate și alți demoni dinăștia.
M-am prins imediat că în benzinăria respectivă avea loc o campanie de solidaritate prin care clienții erau îndemnați să cumpere chestii de pe raft și apoi să le doneze săracilor.
Și poate că nu mă intriga prea mult treaba asta dacă nu mă aflam într-un loc unde luau punga de făină cu vreo 40 de cenți și o vindeau cu doi euro.
Mi-am zis uite domne ce campanie interesantă de marketing au gândit ăștia.
Cumpără fraiere o pungă de făină cu doi euro și eu o donez mai apoi ălora pe care-i consider nevoiași, iar diferența dintre prețul meu de achiziție și cel de vânzare o bag în buzunar ca să fac niscaiva profit că doar nu sunt fraier ca tine nu?
Și uite așa mi-am adus aminte și de supermarketurile care practică fix aceeași metodă an de an și își îndeamnă clienții să cumpere chestii ca să le doneze, dar nu fac un discount pentru ca acei clienți mărinimoși să plătească doar prețul de achiziție.
Nici vorbă.
Așa că, dragi tovarăși și pretini, odată cu revelația asta m-am hotărât să nu mai dau curs unor astfel de tactici de marketing care exploatează mila în schimbul profitului.
În definitiv orice campanie dinasta umanitară derulată de vreo firmă ce presupune ca tu să cumperi ceva de la ei pentru ca ei mai apoi să facă un bine nu face decât să condițoneze mila cu profitul.
