Mi-am adus aminte de două chestii
Mno’ acum că sunt mai bătrân am început să uit chestii. Că așa suntem noi ăștia mai bătrâni, uituci.
Spre exemplu săptămâna trecută aveam programată o evaluare cu un supervizor și am uitat. Mi-am adus aminte doar a doua zi când omul mi-a trimis un email pentru altă treabă.
Așa, acum c-am stabilit că sunt uituc, doar fiindcă îmbătrânesc, să stabilim și faptul că există lucruri pe care le uit sau le evit datorită rutinei zilnice și datorită instinctului de autoconservare.
Uite spre exemplu sâmbătă am fost la plajă. Nu, nu s-a deschis sezonul de plajă, am fost doar ca să mă bag puțin cu neoprenul în apă și să văd ce mai fac peștii. Evident am stat foarte puțin în apă deoarece capișonul la neopren nu se împacă cu masca de respirat de la Decathlon. E greu și cu tehnologia asta. Ce știți voi.
În fine, după ce am ieșit din apă mi-am pus neoprenul la uscat și din lipsă de alternative m-am dat puțin pe Instagram. Facebook nu mai am pe telefon, l-am scos.
La un moment dat și-au făcut apariția vreo 3-4 cupluri cu copii. Probabil au fost să ia prânzul la vreun restaurant în apropiere și s-au gândit să se plimbe puțin pe plajă. Unul dintre tați s-a îndreptat către mare cu cei doi copii ai săi, dar n-a apucat să străbată nici măcar jumătate din drum pentru că și-a pus nevastă-sa mâinile în șold și i-a reproșat nu știu ce căcat.
N-am stat să ascult, nu mă interesează, dar am prins clișeul ăsta și mi-am adus aminte instant de ce nu prefer să ies, indiferent de context, acompaniat de mai mulți părinți.
În orice grup dinăsta, indiferent cât de mic e el, mereu e vreuna ofensată care se trezește să-i reproșeze bărbatului ei te miri ce pentru că așa i s-a năzărit ei pe loc.
Evident, există niște grupuri de savanți care sunt de părere că treaba asta se întâmplă pentru că femeia respectivă e nefutută sau e la menstruație. Nu e așa.
Există femei arțăgoase din naștere și astea nu-și pot ține gura închisă aproape niciodată. Ele trebuie să se răstească ca să arate cine-i șeful de fiecare dată când nu le convine ceva. Nu pot să vorbească frumos, nu pot să aștepte un moment de intimitate și să discute astfel de treburi frumos, între patru ochi. Nu, trebuie să facă o scenă.
Ori ăsta e motivul pentru care evit să merg la sindrofii dinastea. Uitasem treaba asta și mi-am amintit instant de ce e musai să refuz în continuare orice invitație de acest gen.
Mergem mai departe pentru că n-am terminat.
La scurt timp după ce a ajuns pe plajă grupul respectiv ne-am apucat să ne adunăm jucăriile și să ne cărăm de pe plajă. Nu plecam din cauza musafirilor ci datorită faptului că mie mi-era foame, iar altora le displace ceea ce mie imi face plăcere.
Revenim. În timp ce ne adunam toate celea, una din mame, alta decât cea care s-a recalcitrat pe bărbatul ei, s-a apucat să urle după copilul ei cerându-i acestuia să nu facă ceea ce făceau ceilalți copii.
Ori ăsta e un alt clișeu pentru că în aproape orice grup de părinți apare câte una dinasta, care face parte din ceva grup de mămici de pe Facebook și care probabil face parte și din grupul de fan ai Oliviei & co. Astfel de femei își consideră copilul mai special, mai fragil sau poate chiar superior celorlalți și îi interzic public să facă lucruri pe care le fac ceilalți copii cu care acesta interacționează.
Probabil că-i convine mai mult să-și vadă copilul jucându-se pe telefon sau tabletă decât jucându-se în nisip cu ceilalți.
În fine, ăsta-i alt lucru de care mi-am adus aminte pentru că deși e plin de plaje family friendly pe aici prin insulă, am ajuns să le evit tocmai de la clișee dinastea de căcat.
Mă duc la plajă ca să mă relaxez nu să aud copii care urlă și mame care n-au altceva mai bun de făcut decât să le țină copiiilor evidența strictă și să nu-i lase să se bucure de copilărie.
