… si eu odata cu ea.
Mi-a venit in minte subiectul asta dupa ce am vazut clipul Willst du al lui Alligatoah si dupa ce am ascultat o serie de piese nemtesti necenzurate pe Hubu FM:
Era toamna lui 1996 sau primavara lui 1997 (nu ma ajuta suficient de mult memoria ca sa spun exact) cand la insistentele mele mama mi-a comandat antena de satelit. Aveam TV color inca din 1990, dar nu prea avea nicio utilitate daca e sa ne gandim la faptul ca singurul canal pe care-l aveam efectiv disponibil era TVR 1. Ma rog mai furam seara semnal de la firma de cablu si prindeam un Tele7ABC si daca nu ma insel Antena 1 si asa aveam 3 canale. Mno, sa nu va ganditi ca furam pentru ca eram bransat ilegal, nici vorba, doar ca aia de la cablu aveau o infrastructura atat de proasta si foloseau echipamente de o calitate inferioara incat cu o simpla antena pusa pe balcon prindeam (uneori cu pureci) canalele pe care le furnizau profitand din plin de pierderile pe care le aveau.
Intr-o sambata dupamiaza (cred totusi ca era primavara lui 1997 ca nu s-a intunecat asa repede) au aparut niste baieti cu o duba si cu oala antenei prinsa bine deasupra dubei. Erau de pe undeva de prin ungurime (Tinutul Secuiesc pentru cei mai tineri) si au onorat una din putinele comenzi pe care le aveau in zona asta.
Dupa ce au identificat ochiometric locul ideal de pe acoperis pentru montajul antenei au purces la treaba si in mai putin de o ora ridicau ditamai oala cu ajutorul unor funii. Vreo doua ore mai tarziu reglau azimutul si elevatia cu ajutorul unei sfori de care era legata o bucata de plumb si a altor instrumente la fel de rudimentare si faceau probele de semnal si calitate.
Pana la caderea intunericului aveam cateva zeci de canale disponibile si cum antena era pozitionata pe grupul de sateliti Astra aveam programe nemtesti din belsug.
Evident ca diversitatea si abundenta canalelor TV, indiferent de limba in care erau a fost primul motiv de bucurie. Apoi difuzarea unor seriale precum Star Trek si X-Files adeseori cu frecventa zilnica (pe TVR Star Trek era difuzat doar duminica) si a unor filme de referinta pentru vremea respectiva era un alt motiv de bucurie.
Faceam scoala dupamiaza asa ca de dimineata urmaream ceva matinal pe la RTL si eventual in reluare vreun serial pe care nu-l prindeam dupamiaza, iar pe seara dupa ce ma intorceam de la scoala aveam parte fie de vreun serial sau film, fie de ceva documentare de pe Discovery.
In momentele in care n-aveam niciun film, serial sau documentar de vizionat dadeam pe VivaTV unde baga non-stop muzica tineretii mele.
Pe weekend cand imi permiteam ceva mai mult timp liber plimbam antena de la est la vest si cautam noi si noi canale de satelit. Asa am descoperit la un moment dat Blue Hustler, un canal de porno softcore sau mai bine zis de-a dreptul erotic (comparativ cu ce exista acum pe piata in domeniu) ce transmitea doar dupa 12 noaptea.
Dar divaghez din nou.
Revin, in perioada aia in intervalul 13-17 aproape fiecare televiziune nemteasca difuza un fel de reality-talk-showuri care spre deosebire de Maruta si alti asemenea abordau adevarate povesti de viata ale unor oameni de rand.
La emisiunile respective puteai sa vezi dependenti de droguri, pustoaice de 14 ani gravide, perechi de acelasi sex a caror relatie nu era acceptata de parinti, imigranti care erau stigmatizati, persoane cu handicap care se simteau discriminate, pustoaice care se prostituau ca sa aiba din ce bani traiasca si multe si mai multe situatii asemenea.
Erau niste emisiuni destul de incomode, insa abordau subiecte considerate tabu si evitate de o societate destul de conservatoare care se aseamana in viziunea mea cu societatea romaneasca de azi.
Apoi pe RTL2 sau Pro7 (nu mai tin bine minte) era in fiecare sambata seara o emisiune de educatie sexuala (pe la ora 22:00 – 23:00 ora Romaniei) pe care o prezenta intr-o tinuta extrem de sexi Verona Feldbusch:
Emisiunea se numea Peep Show si aborda o serie de subiecte de natura sexuala, de la mituri privind contraceptia la reportaje de prin cluburi de noapte, statiuni nudiste, cluburi BDSM sau cluburi de swing.
Primul sezon al emisiunii, filmat in 1995 si prezentat de Amanda Lear a avut atat de mare succes la public si o audienta atat de mare incat au continuat filmarile timp de 6 ani, pana in 2000 cand cele trei prezentatoare care au inlocuit-o pe Verona Feldbusch in 1999 n-au reusit sa mentina publicul interesat.
In ambele emisiuni se vorbea fara prejudecati si adesori vulgar, dar vulgar prin prisma subiectului abordat si a faptului ca folosirea cuvintelor explicite era esentiala in prezentarea subiectului.
La emisiunile ce prezentau povesti de viata publicul asistent putea sa-si prezinte parerea pe subiect si multi si-o prezentau fara menajamente apeland adeseori la remarci sexiste, rasiste, xenofobe sau chiar homofobe, remarci ce nu erau sanctionate in niciun fel datorita respectului fata de libertatea de exprimare pe care il garanta de altfel legea.
Evident ca n-aveau posibilitatea sa faca declaratii de vreo natura fara sa-si bazeze opinia pe argumente concrete, argumente ce erau foarte productive in polemica creata.
De cealalta parte la Peep Show se prezentau imagini explicite fara a lua pe ocolite sau a cenzura vreun aspect si se incuraja de fiecare data utilizarea mijloacelor de contraceptie, de igiena si mai apoi a jucariilor sexuale.
Conform datelor de pe arhiva siteului peep.de se pare ca emisiunea a ajuns la un varf de audienta de 1,6 milioane de telespectatori cu varste cuprinse intre 14 si 49 de ani ceea ce insemna la vremea respectiva o cota de piata de 9,6%.
Cele doua formate de emisiune au contribuit fara dubiu, in decada anilor '90, la emanciparea intelectuala si morala a nemtilor. Emisiunile TV care sunt atat de blamate in ziua de azi reuseau atunci o abordare pioniera a societatii in care nemtii traiau si au contribuit iremediabil la schimbarea mentalitatii acestora.
Nu eram telespectator fidel al niciunui format si as putea numara pe degete numarul de episoade pe care l-am vazut, insa flexibilitatea si deschiderea cu care nemtii abordeaza orice context explicit si orice subiect care noua inca ni se pare tabu m-au facut sa inteleg acum rolul acelor emisiuni.
Din pacate pe la noi prin est si chiar si pe aici prin sudul Europei astfel de emisiuni si abordari televizate sunt de neconceput, chiar daca pana de curand in Spania varsta legala pentru a intretine relatii sexuale consimtite era de 11 ani, iar dupa o serie de incidente si campanii realizate de hipsteri habotnici a urcat la 13 ani.
Pentru majoritatea oamenilor sexul, nuditatea si nenumaratele vicii sau situatii exceptionale sunt rusinoase si ar trebui sa ramana tabu pe vecie.