Podul Minciunilor

Am observat in jurul meu, dar si prin intermediul diverselor canale media, faptul ca pe buzele majoritatii persoanelor cu drept de vot exista aceiasi intrebare retorica: „Cu cine sa votez?”.
Teama de a acorda votul unei persoane care se va dovedi in timp nedemna ii determina pe multi sa mareasca rata absenteismului la alegeri. Certitudinea ca oricare dintre candidati pune mai presus de interesul national propriul interes a determinat starea de spirit a romanilor privitoare la alegeri, una de lehamite.
Cel mai indicat pentru a iesi din aceasta stare ar fi sa intelegem ce reprezinta votul fiecaruia dintre noi si sa ne insusim diferentele dintre obligatia si dreptul de a vota. Importanta pe care o acordam votului nostru este perceputa ca atare de catre persoanele carora li-l incredintam. Nu putem avea pretentia sa fim tratati cu seriozitate cat timp ne comportam sagalnic.
(mai mult…)

Co-autorul acestui blog, Gigel, a serbat ieri o varsta…. oarecare. Seara a fost de pomina. Am baut, am ras, am mancat, am ras, am ras si asa mai departe. Am jucat mima, in seria jocurile de societate jucate in grupul nostru de prieteni: tomapan, jocul cuvintelor, remy. Ne pregatim si de alte jocuri la urmatoarea intalnire. Mima a fost cel mai amuzant joc de pana acum. Unii au si filmat momentele… Sper sa nu le posteze pe net…

…ma duc dracu, romane! Cam asa ne intrebam si cam asa ni se raspunde de fiecare data cand ne aratam ingrijorati de soarta pretioasei noastre monede nationale.
Daca putem ramane ignoranti fata de framantarile social-politice ce au vuit tot timpul anului si se pare ca or sa mai vuiasca in continuare pana dupa alegeri, trebuie sa fie cineva surd ca sa nu auda ragetul leului, tot mai acerb, pe masura ce depaseste tot cate un „prag psihologic”.
(mai mult…)

In sfarsit, dupa multa vreme, o provocare interesanta. Si normal de la Gigel. Sa va povestesc cum a fost prima mea zi de scoala.

Cum stau prost cu memoria de lunga durata (efecte imbatranirii rapide datorate gaurii din stratul de ozon!) incerc sa scot din adancurile cerebelului cateva franturi de amintiri. Ma bazez si pe cateva fotografii alb-negru de la momentul cu pricina, care mai ajuta la improspatarea memoriei.

M-a dus tata la Liceul Pedagogic (asa se numea atunci) unde eram deja inscris la o invatatoare batrana. Eram ultima ei generatie inainte din pensionare. Stateam toti in curte, curiosi, emotionati cu flori in mana si ghiozdanul mare in spate. Mai tineti minte ghiozdanele alea patratoase din musama, comuniste? Toti in uniforme scolare. Dupa discursuri in curtea scolii am fost incolonati pe clase, doi cate doi. Stateam in rand baietii cu baietii, fetele cu fetele. Eu eram insa de mana cu o fata… Cum ne puneau parintii si invatatoarea. Unii parinti se cunosteau.
(mai mult…)

Ultima intalnire a bloggerilor organizata de Gigel duminica nu a fost foarte mare ca numar (vreo 12), dar cu discutii aprinse…. politice. In fapt prezidentialele au ocupat un timp important, deviind in discutii existentialiste despre ce inseamna sa fi bogat si sarac. Dupa doua ore eu a trebuit sa ma retrag la familie si rude care inca populeaza casa.

(mai mult…)

O serie de evenimente petrecute in ultimul timp intarasc ideea ca domnia sa, tovarasul Traian Basescu, se duce la fund ca un marinar destoinic.
Fireste ca acest aspect nu poate decat sa ma bucure, dat fiind faptul ca timp de cinci ani a trebuit sa il suport cu stocism, alaturi de voi toti. L-am suportat cu rele si cu rele, am plans si am plans de fiecare data cand a terfelit in picioare ratiuni in care ne placea sa credem.
(mai mult…)

Singurele lucruri roz, in tara noastra, sunt hainele si accesoriile pitipoancelor. Privirile cenusii ale celor mai deplorabili, oameni vrednici vreodata, sibieni in speta, dar nu numai, sunt incarcate de obscuritatea zilelor ce vor veni.
Pentru ei, cele mai multe zile fac parte dintr-o serie de chinuri in care singurele bucurii se prezinta sub forma zilelor calduroase, si agonisirea banutilor de paine si alcool, facand apel la mila concitadinilor.
In marea noastra ignoranta trecem scarbiti pe langa nenorocitii care imbacsesc bancile parcurilor sau ii ocolim mai abitir decat pe niste bestii in libertate. Nu merita din partea noastra nici macar sa-i oblojim printr-o privire, deci nu incape vorba ca suntem dispusi a le acorda mai mult. Cu toate acestea, fie ca ne place sau nu, si ei fac parte din societatea noastra neconditionat de un minim de atentie.
(mai mult…)

Ce poate face noaptea un gigel dupa o zi de sapa in sectorul bugetar? Ca sa fim bine intelesi, de la inceput, sa definim gigelul. Gigelul este orice personaj cu origini si manifestari tipic urbane, a carui stare de spirit se manifesta sub diverse forme.
Gigelul este inzestrat cu doze medii – si peste medie – de sarcasm, aciditate verbala…intr-un cuvant o suma de virtuti, printre care caprovecinismul gigelistic, caracteristic – fireste – in virtutea perfectionarii de sine.
(mai mult…)

Gigel, co-autor Podul Minciunilor si autor Gigelitatea organizeaza editia de toamna a Blog Meet Sibiu. Se vor prezenta colectiile toamna-iarna ale bloggerilor. Invitatia superba este AICI. Acolo si temele de discutie metempsihotice! Tot acolo si inscrierile pentru cartele de VIP (asta daca pitzi si cocalarii cititori de blog cred ca este vreo prezentare de moda…)