Cand a murit Românismul?
Published 18 mai 2008 | 
Isi mai aduce aminte cineva de conceptul si trairea numita Românism cu variatiunile ei român, românesc, româneste. Nu va jignesc sa va spun cine a dezvoltat teoria in anii 20-30, dar am sentimentul ca acest concept si o intreaga mentalitate ce sta ca fundament al sau au disparut, au murit. A fi roman a devenit pentru romani o rusine, o prostie, un act de lasitate. Daca te declari român si sustii conceptul de românesc esti imediat catalogat drept extremist, xenofob si asa mai departe.
Multi ne ofera exemple din alte tari. Sa fim ca germanii sau ca americanii sau englezii. Sa muncim ca japonezii. Nimic nu ne mai identifica in conceptul de românesc. Suntem instrainati de propria natie si cultura ceea ce duce la promovarea non-valoriilor in toate domeniile. Nu ati observat ce gen muzical este favoritul românilor in ultimii ani?
A fi român in România a devenit un lucru rau. A te declara si sustine ca român in România a devenit un act de nebunie. A fi român in lume a disparut de mult. Românii evita majoritatea sa-si declare etnia, devenind fracezi, nemti, americani, italieni etc.
Unde este românescul? Românii ca natie au ramas si raman in analele istoriei. Dar o natie nu exista doar prin cateva acte oficiale care spun asta ci exista prin oamenii care o formeaza si prin valorile care ii unesc. O natie are o identitate proprie, o cultura, o traire a natiei. Unde sunt toate acestea?
Vad cu tristete ca românii cred ca românii nu sunt buni sa ii conduca. Românii ii cred pe români hoti si violatori. Românii doresc vecinului român sa ii moara capra…. Cand a murit sentimentul national? Cand am renuntat la valorile nationale? De cand ne-a cuprins lasitatea de a fi român?
Eu sunt român si sustin aceasta. Nu sunt extremist, cred in toleranta si egalitate de sanse, nu cred in discriminare si sustin valoarea si idealurile umane. Sustin valoarea culturii si traditiei românesti. Sustin românismul!
10 Responses to Cand a murit Românismul?
Lasă un răspuns
Ultimele comentarii
- Bomba
în Este Horatiu Cercel gay? - titu
în Cele 1000 de amante, pardon, fecioare - Noni
în Laura Dobrota, baptista? - Noni în Pescarii din Sibiu
- Oana în Libret de economii CEC sau cum m-a furat statul roman din nou
- Razvan Marcu la Eveniment TV Sibiu. Lucian Calin se invarte in groapa : Regiunea Centru : Brasov Alba Mures Sibiu Covasna Harghita Fagaras Medias Csíkszereda
în Razvan Marcu la Eveniment TV. Lucian Calin se invarte in groapa - marturii în Razvan Marcu la Eveniment TV. Lucian Calin se invarte in groapa
- Dark
în Politia si accidentele rutiere - Nikk în Libret de economii CEC sau cum m-a furat statul roman din nou
- mona
în Hackeri peste hackeri :)
Maestre generalizezi si asta este o greseala. Eu chiar sunt mandru ca sunt roman. Nu mi-e rusine, nu o vad ca pe o lasitate si in nici un caz nu ma consider mai prejos decat un francez, german sau alt reprezentat al vreunei natii straine. Cand vorbesti de exemple de tari cred ca ai ca punct de reper o Romania politica. Am potentialul si capabilitatea de a face, dar avem si piedici fie ele birocratice fie politice, etc. “A fi român in România a devenit un lucru rau” – NU MERSI. Sunt roman in romania si prefer asta decat sa fac pe sclavul la capsuni sau receptionerul in anglia sau grecia si cand vin in tara sa ma comport ca un mare “jmeker”. cei care gandesc ca peste hotare este un trai mai bun sunt exact cei care au cel mult 12 clase din care 4 la seral si alte 4 repetate. aia sunt prea prosti sa-si gaseasca ceva bine platit in tara.
partea a 2 a
“Românii ii cred pe români hoti si violatori” – nu ne confunda cu rromii. avem si noi partea noastra de vina dar cei care ne aduc un mare capital de imagine negativa sunt rromii si jumatatea de moldova romaneasca plecata la munca in strainatate. Cat despre cultura si traditia romaneasca sa nu vorbim pentru ca ar insemna sa-ti umplu spatiul pt comentarii cu idei din “putul gandirii mele”
nu a prea fost niciodata romanism. – intotdeauna romania s-a aliat politic cu cel mai bun in momentul respectiv (un fel de sclavagism pe interese), neezitand deloc sa-si intoarca armele impotriva lui daca-si incepea declinul. – traditiile nu sunt pastrate. se prefera valentine’s day, se prefera fotbal american in pofida oinei, ‘cool’ in loc de dragut si ‘party’ in loc de chef.
- conducatorii nostrii prefera sa se opereze in tari straine, romanii sa moara prin spitale.
- identitatea romaniei in lume este dracula, o poveste straina.
etc, etc
Bun subiectul, doar ca, asa cum s-a scris mai sus, nu trebuie generalizat. Eu cred ca totul tine de educatie si atunci cand nu o ai, tinzi sa crezi ca iarba altora e mai verde.
Fac parte din persoanele care se mandresc unde merg cu faptul ca sunt din Romania. Chiar mai mult decat noi, strainii sunt superficiali si se iau dupa aparente.
Noi nu suntem o cultura foarte “tare”, daca pot sa ma exprim asa, ci suntem un amalgam, o ciorba fiarta in timp. Consider in continuare ca noi suntem ceea ce suntem si nu ar trebui sa ne fie rusine cu acest lucru. Mi-ar placea de asemenea sa nu ne mai comparam. Suntem prea mici pentru asa ceva. E normal sa nu avem acelasi impact ca francezii, americanii sau nemtii. Aia sunt alta cultura, alt numar, alta poveste. E bine sa ne uitam in ograda noastra unde, ce-i drept, nu avem prea multe, dar ar trebui sa cautam. Asa revenim mereu la eterna dilema de ce nu avem noi brand de tara…Poate pentru ca nu avem rabdare, nu putem astepta, ci vrem totul imediat.
Cat despre romanism, el a aparut prin 1860 parca, era o reactie impotriva nationalismului si s-a manifestat dictat de o situatia romanilor din teritorii aflate sub dominatie straina. Astazi nu cred ca acest termen mai are actualitate, nu se mai aplica. El se referea la continuitatea romanilor in ceea ce astazi numim Romania.
Am cautat si in DEX unde am gasit definitia urmatoare
ROMÂNÍSM, (2) românisme, s.n. 1. Sentiment naţional al românilor (I 1); spirit românesc. 2. (Rar) Cuvânt sau expresie specifică limbii române. – Român + suf. -ism.
Conform acestei definitii, poate ca ce traim astazi este romanism 100%, doar ca nu vrem sa acceptam acest lucru.
@ Shoricika – conceptul de Romanism de care zici tu ca a aparut pe la 1860 (mai exact 1858) conform Wikipedia….nu e acelasi cu definitia si explicatia data in 1936 de Radulesc-Motru in “Romanism”. Nichifor Crainic si Dumitru Staniloaie au scris si comentat si ei pe aceasta tema (pro si contra Motru) la vremea aceea. Cred ca romanismul REDEVINE o tema de actualitate nu doar la Sibiu si in intreaga Romanie. Prin postarea mea am incercat, si vad ca am reusit, sa stimulez lumea sa se gandeasca la ceea ce suntem ca natie si ce viitor ne facem. Vad ca cei mai predispusi spre astfel de ganduri deja au comentat. Probabil ca vor urma si alta. Mazemania trebuie sa ramana un loc al exprimarii libere si al dialogului. Asa ca va rog comentati, discutati, exprimati!!
vezi http://www.roboam.com/Valentin%20Musca/ORTODOXIA%20MIORITIC.pdf
ai acolo un raspuns la romanism
Am citi, am recitit… Vreau sa-l felicit pe Calin; implicarea sa poate “muta muntii din loc”, insa comentariile “partenerilor” (ca si acesta, evident…
, lasa tare mult de dorit… Dezbateti cateva dintre problemele majore la un simplu “colt de lume” si nu ma refer la Romania aici. Lasand la o parte campania politica specifica acestei perioade, lasand la o parte ratting-ul de care se bucura acum “the owner”, as vrea sa va intreb cat de des sunteti nevoiti sa treceti granitele Romaniei, cat de des interactionati cu alte etnii si…lista ar putea continua, insa… nu stiu de ce, dar pare a fi o rezonanta retorica si atat. Pot spune doar ca gustul este unul amar. Chiar imi pare rau…
Interesant comentariu Anonim….Eu unul sustin si cred in ceea ce spun. Asa imi duc eu viata. Invat, cresc…. Am interactionat si interactionez de peste 12 ani cu straini, cu etnii, cu minoritati sexuale, religioase etc. Sunt adeptul non-discriminarii si non-violentei, dar cred in identitatea mea nationala si cred ca asa cum francezilor nu le e rusine ca sunt francezi, cin contra sunt mandri, si noi si toate natiile si grupurile religioase, sexuale, etnice etc trebuie sa fie mandre cu ceea ce sunt si ceea ce fac.
Draga Calin, ne stim, ne cunoastem, am avut deosebita placere de a colabora impreuna si, desi nu stiai ca pe atunci treceam prin momentele de neinvidiat ale vietii, am avut curajul sa merg mai departe. Nu stiu cat de bine este spus “curaj”, insa asta devine o alta poveste…, poate in alt context…
As vrea sa-ti multumesc pentru acel impuls, poate ca nu ma pricep la cuvinte si… ar fi mai indicat sa ma opresc aici. Felicitari pentru tot ceea ce faci.
Numai bine…
PS.1. Interactionarea cu “lumea” nu era un repros si nu era pentru tine.
PS.2. Anonim doar pentru ca nu am un cont, un id…etc.
Drag Anonim – sper sa iti mearge numai bine in viata, cum le doresc tuturor! Fericirea de a fi trebuie simtita in fiecare secunda si traita la maxim!